Originea și istoria MAK-ului
MAK – Muzeul de Artă Aplicată din Viena a fost fondat în anul 1863 de către Împăratul Franz Joseph I. La început, instituția era cunoscută sub numele de Muzeul Imperial de Artă și Industrie din Austria. Scopul său primordial era de a servi ca o colecție de referință, stabilind standarde de excelență pentru măiestria artizanală și design. Din anul 1871, muzeul își ocupă locația actuală de pe Ringstraße, în inima Vanei.
De-a lungul timpului, instituția a trecut prin numeroase schimbări de denumire, reflectând transformările politice din Austria. Între anii 1939 și 1945, aceasta a fost denumită Staatliches Kunstgewerbemuseum in Wien. După încheierea războiului, în 1947, numele a fost modificat în Österreichisches Museum für angewandte Kunst. O schimbare structurală majoră a avut loc în anul 2000, când muzeul a trecut în statutul de instituție academică de drept public.
Istoria muzeului este strâns legată de evoluția Wiener Werkstätte, fondată în 1903. Acest mișcare artistică a căutat să integreze arta în țesătura vieții de zi cu zi printr-o abordare estetică unitară. Poveștile colecțiilor muzeale reflectă această evoluție fascinantă, pornind de la istoricismul mijlocului de secol al XIX-lea, trecând prin emergența stilului Art Nouveau și ajungând până la practicile designului contemporan.
Arhitectura Clădirii Ferstel
Această clădire reprezintă o parte integrantă din istoria instituției. Concepută de arhitectul Heinrich von Ferstel și finalizată în anul 1871, structura constituie o declarație arhitecturală semnificativă în stilul Neo-Renaștere. Aceasta ocupă locația sa actuală de pe Ringstraße din Viena încă din 1871. Designul său reflectă aspirațiile stilistice ale erei Belle Époque, oglindind limbajul arhitectural al Muzeului South Kensington din Londra.
Façada este definită de coloane corintice monumentale și frieze decorative complexe, elemente care oferă un cadru formal prezenței muzeului în oraș. Structura clădirii a fost concepută pentru a funcționa ca un palat al învățăcii, având scopul de a inspira aprecierea pentru frumos în toate formele sale. Detaliul arhitectural se extinde până la însăși structura ce adăpostește colecțiile, asigurându-se că decorul este la fel de semnificativ ca obiectele din interior.
Colecțiile și Mișcările Diverse
Colecția cuprinde peste 300.000 de obiecte care trasează evoluția designului și a culturii materiale, oferind o călătorie vizuală prin timp. Aceste tezaure se întind pe mai multe epoci distincte, incluzând măreția Barocului și rigoarea Neoclassicismului. Muzeul păstrează, de asemenea, exemple semnificative de artă decorativă japoneză și Modernismul nipon, reflectând un interes de lungă durată pentru evoluțiile estetice internaționale. Printre tezaurele textile se numără și covoare orientale de o rară frumusețe, care au aparținut în trecut casei de nobilii Habsburg.
O parte considerabilă a muzeului este dedicată mișcărilor care au definit turnul secolului, oferind o perspectivă asupra transformărilor profunde ale gustului artistic. Aceasta include lucrări asociate cu Art Nouveau, mișcarea Arts and Crafts și Secesiunismul. Aceste colecții ilustrează tranziția de la măiestria tradițională către principiile de design integrat ale începutului de perioadă modernă. Poveștile acestelor mișcări sunt spuse prin obiecte precum:
- Țesătură Decorativă, 1893
- Cutie Ornamentală, 1906
- Serviciu de Ceai, 1903
- Bol „Capete de Cocoș”, 1900
Amploarea colecției permite o comparație directă între luxul istoric și designul funcțional. De la motivele intricate ale textilelor din secolul al XIX-lea, până la formele structurate ale mobilierului modern, obiectele reflectă schimbările nevoilor societale și evoluția capacităților tehnice. Prezența unor materiale diverse, de la sticlă până la ceramică, oferă o viziune cuprinzătoare asupra modului în care măiestria artizanală s-a adaptat de-a lungul diferitelor epoci istorice.
Capodopere din Colecția Muzeului
Colecția adăpostește lucrări de o importanță excepțională semnate de Gustav Klimt, printre care se numără capodopere precum Fecioara și Pălăria cu pană neagră. Aceste piese reflectă prezența profundă a artistului în patrimoniul muzeului, oferind o privire intimă asupra universului său creativ. Alături de acestea, muzeul păstrează designuri de mobilier realizate de Josef Hoffmann, a cărui creații sunt fundamentale pentru viziunea instituției asupra frumuseții funcționale. Spiritul mișcării Wiener Werkstätte emană în toate sălile de expunere, acolo unde integrarea armonioasă dintre artă și măiestria meșteșugului devine cea mai evidentă.
Colecția permanentă cuprinde, de asemenea, obiecte de sticlă create de Alois Weissberger și Johann Koller, piese care demonstrează precizia tehnică remarcabilă a epocii lor. Muzeul păstrează, totodată, o selecție de textile decorative, precum cele proiectate de Charles Francis Annesley Voysey, elemente care ilustrează bogata istorie materială protejată cu grijă în interiorul acestor ziduri.
- Fecioara, Gustav Klimt
- Pălăria cu pană neagră, Gustav Klimt
- Textil decorativ, Charles Francis Annesley Voysey
Expoziții și Cercetări Contemporane
Muzeul menține un angajament riguros față de acuratețea istorică prin cercetări continue privind proveniența obiectelor. Această investigație sistematică a condus, încă din 1998, la restituirea diverselor opere de artă către proprietarii lor legitimi, eforturi care asigură integritatea colecțiilor păstrate în cadrul instituției.
Expozițiile temporare sunt găzduite în principal în clădirea de pe Weiskirchnerstraße, un spațiu dedicat expozițiilor care se schimbă periodic. Acest loc permite un dialog constant între tezaururile permanente și practicile contemporane. În 2015, muzeul a inițiat Bienala de la Viena, un eveniment conceput pentru a crea o punte între artă, design și arhitectură. În săli de expoziție ale colecției permanente, prezentarea obiectelor este adesea modelată de viziunea specifică a artiștilor invitați. Donald Judd a scenografiat colecția de Baroc Rococo și Clasicism din secolul al XVIII-lea pe platforme austere de marmură albă, în timp ce camera de stil Empire/Biedermeier a lui Jenny Holzer este caracterizată de texte socio-politice iluminate.
MAK Design Lab explorează intersecția dintre cultura materială și viața modernă. Programul său analizează teme specifice, inclusiv consumul, tehnologia și schimbarea socială. Această abordare depășește metodele tradiționale de expunere, investigând modul în care designul influențează existența contemporană.
Proiecte Recente și Inovație Digitală
MAK – Muzeul de Artă Aplicată din Viena explorează intersecția în continuă evoluție dintre tehnologie și artă prin intermediul unor achiziții neconvenționale. În anul 2015, instituția a devenit primul muzeu din lume care a utilizat Bitcoin pentru achiziția unei opere de artă, devenind proprietarul lucrării digitale „Event listeners” de van den Dorpel. Această inițiativă reflectă un angajament profund de a investiga modul în care activele digitale și tehnologia blockchain interacționează cu practicile muzeale tradiționale.
Prezența fizică a muzeului se extinde dincolo de zidurile sale, integrându-se în mediul urban prin intermediul unor instalații bazate pe lumină. În curtea muzeului se regăsește „MAKlite”, o instalație permanentă în aer liber realizată de artistul american James Turrell. Această operă utilizează iluminarea LED calibrată cu precizie pentru a transforma spațiul într-un mediu senzorial, alterând percepția cadrului arhitectural odată cu prăbușirea întunericului.
Accesibilitatea digitală rămâne un componentă centrală a misiunii de promovare a instituției. Muzeul a digitalizat peste 300.000 de obiecte, oferind o parte vastă a colecției pentru studiu online. De asemenea, vizitatorii pot utiliza o aplicație interactivă de ghid audio, bazată pe web, pentru a accesa narațiuni detaliate și comentarii de expertă în timp ce parcurg galeriile de expunere.
